- mutatie
- изменение, перемена
* * *сущ.1) общ. изменение, перелом голоса, перемена2) биол. мутация
Dutch-russian dictionary. 2013.
Dutch-russian dictionary. 2013.
mutaţie — MUTÁŢIE, mutaţii, s.f. 1. Schimbare de domiciliu sau de sediu; îndeplinire a formelor legale în legătură cu mutarea dintr o locuinţă sau dintr o localitate în altă; viză de mutare. ♦ Înregistrare a unei schimbări intervenite în statutul personal… … Dicționar Român
mutáţie — s. f. (sil. ţi e), art. mutáţia (sil. ţi a), g. d. art. mutáţiei; pl. mutáţii, art. mutáţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
mutant — MUTÁNT, mutanţi, s.m. (biol.) Individ care provine dintr o mutaţie (2). – Din fr. mutant. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 mutánt s. m., pl. mutánţi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic MUTÁN//T mutantţi … Dicționar Român
comutaţie — COMUTÁŢIE, comutaţii, s.f. 1. Totalitatea operaţiilor, manuale sau automate, de conectare şi de deconectare a liniilor în vederea realizării unei legături telefonice. 2. Proces de schimbare rapidă a sensului sau a valorii curentului dintr o… … Dicționar Român
mutativ — MUTATÍV, Ă, mutativi, e, adj. (Rar) Cu caracter de mutaţie. – Din engl. mutative. Trimis de ana zecheru, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 mutatív adj. m., pl. mutatívi; f. sg. mutatívă, pl. mutatí … Dicționar Român
mutagen — MUTAGÉN, Ă, mutageni, e, adj., s.m. (biol.) (Agent) care produce o mutaţie (2). – Din fr. mutagene. Trimis de ana zecheru, 19.05.2004. Sursa: DEX 98 mutagén adj. m., pl. mutagéni; f … Dicționar Român
muton — MUTÓN, mutoane, s.n. Blană de oaie vopsită şi prelucrată. ♦ Haină confecţionată din această blană. – Din fr. mouton. Trimis de ana zecheru, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 mutón (biol.) s. m., pl. mutóni Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar … Dicționar Român
translocaţie — TRANSLOCÁŢIE, translocaţii, s.f. Mutare dintr un loc în altul. ♦ (biol.) Mutaţie cromozomică constând în ataşarea unui fragment de cromozom la alt cromozom. – Din lat. translocatio, onis, fr. translocation. Trimis de ionel bufu, 28.06.2004. Sursa … Dicționar Român
cacogen — cacogén adj. m., pl. cacogéni; f. sg. cacogénă, pl. cacogéne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CACOGÉN, Ă adj. (bot.; despre un organ) Care prezintă o structură genetică ne … Dicționar Român
criptomer — CRIPTOMÉR, Ă adj. (biol.) 1. (despre un caracter) condiţionat de o mutaţie recesivă. 2. (despre o genă) cu efecte fenotipice necunoscute. (< fr. cryptomère) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
heterozigot — HETEROZIGÓT, Ă, heterozigoţi, te, adj., s.m. (biol.) (Organism diploid) cu două gene diferite, una normală şi una transformată prin mutaţie. – Din fr. hétérozygote. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 heterozigót s. m., pl. heterozigóţi… … Dicționar Român